Totul despre cancerul de piele
    

Ce este cancerul de piele?

Cancerul de piele este cel mai răspândit tip de cancer din lume – se estimează că 40% dintre diagnosticele de cancer puse la nivel global vizează pielea. Statisticile – care notează că cifrele pot fi mult mai mari, pentru că nu pot fi măsurate cu precizie – vorbesc despre cel puţin 3 milioane de noi cazuri de cancer de piele an de an.

În România, numărul celor afectaţi de această boală a crescut alarmant în ultimii ani. Nu dispunem de date precise, dar medicii ştiu că situaţia este cât se poate de serioasă – ca să vă faceţi o idee, Dr Leventer Centre, clinică de referinţă în domeniul dermatologiei, a înregistrat un număr dublu de cazuri de cancer de piele în 2014 faţă de 2013 şi cu 38% mai mult in 2015 faţă de 2014, de exemplu. Dacă încercăm să monitorizăm situaţia pentru ultimii 10 ani, vom auzi experţi care vorbesc şi despre o creştere cu 200% a cazurilor.

Tentaţia să nu luăm în serios acest tip de cancer este mare – ne sperie cancerul de sân, ştim de cel de colon, şi cel de plâmâni ne este cunoscut, dar cel de piele ne este cam străin şi parcă nici nu ne înspăimântă aşa de tare – pielea nu pare un organ aşa de important în comparaţie cu restul celor afectate de cancer. Ne înşelăm amarnic. Ignorat, nedepistat la timp sau prost diagnosticat, cancerul de piele poate afecta multe alte organe, poate mutila şi chiar poate ucide. 

Ca să ne întoarcem la întrebarea de la început, cancerul de piele reprezintă o tulburare în buna funcţionare a celulelor de la nivelul pielii. Celulele nu mai respectă ciclul firesc al vieţii lor, îşi modifică ADN-ul şi devin anormale, apoi încep să se înmulţească fără control şi formează tumori. Curând, invadează alte ţesuturi şi se dezvoltă la distanţă. Când celulele canceroase se extind spre alte organe, vorbim despre metastaze.



Simptome

Este adevărat faptul că diagnosticul de cancer de piele se stabileşte tot mai frecvent şi cifrele din statisticile medicale sunt în creştere. Dar, la fel de adevărat, este că, din fericire, are două trăsături favorabile: cancerul de piele poate fi depistat uşor de la primele simptome şi poate fi vindecat cu diagnosticul şi tratamentul potrivit.

Cancerul de piele este unul dintre puţinele cancere ale cărui semne se dezvoltă la vedere, chiar sub ochii noştri. Tot ce trebuie să facem este să acordăm măcar 10 minute lună de lună pentru o autoexaminare – mai multe sfaturi găsiţi AICI.

În principiu, trebuie să fiţi atenţi la orice schimbare de orice fel apărută pe leziuni vechi sau dezvoltarea de leziuni noi. Nu vă gândiţi că dacă nu doare sau modificarea este discretă nu merită luată în seamă. Veţi căuta îndeosebi excrescenţe ale pielii care fie apar pentru prima oară, fie îşi modifică forma, dimensiunea sau culoarea. Veţi fi atenţi la aluniţe, semne din naştere, pete de orice fel care îşi schimbă culoarea, îşi măresc dimensiunea sau devin mai groase, îşi modifică textura, capătă forme neregulate, apar brusc după 20 de ani. Nu veţi neglija nici o zonă sau o rană care vă dă mâncărimi încontinuu, vă doare, face cruste repetate, sângerează. De asemenea, trebuie să ţineţi cont şi de orice rană care nu se vindecă în mai mult de 3 săptămâni. Orice se încăpăţânează să nu dispară de pe piele, oricât de neimportant ar părea, inclusiv un coş, trebuie să vă pună în alertă.

Absolut toate situaţiile enumerate mai sus trebuie să vă trimită la medicul dermatolog, singurul în măsură să vă spună dacă există vreun pericol şi cum poate fi el înlăturat. Diagnosticul pus după căutări pe internet, primejdioasa convingere că pielea nu merită îngrijorare pentru că orice bubă trece, precum şi leacurile administrate după ureche nasc drame. Nu vă jucaţi cu viaţa dumneavoastră!

Carcinomul bazocelular seamănă la debut cu o veziculă sau un coş. Bubiţa creşte treptat şi ia adesea o formă hemisferică, translucidă, friabilă cu tendinţă la ulcerare. Alteori, leziunea se dezvoltă în pată de ulei și este mărginită de un tiv perlat, lucios. Unele carcinoame bazocelulare sunt pigmentate şi pot să semene cu un melanom. Acest tip de cancer cutanat poate afecta mai ales pielea feţei şi scalpului dar se întâlneşte şi pe trunchi.

Carcinomul spinocelular este o tumoră care apare sub forma unei cojiţe aderente, aspre care acoperă o pată discret roşiatică. Această leziune se poate ulcera şi acoperi de cruste maronii de sânge sau poate creşte în volum sub forma unui nodul sângerând. Acest tip de cancer apare frecvent pe buza inferioară, pe zona expusă cronic la lumină a mâinilor, pe cicatrici vechi mai ales pe zonele care au fost tratate cu raze Roentgen dar şi în zona genitală care a suferit o transformare în cadrul altei boli cum ar fi lichenul scleroatrofic.

Melanomul seamană mult cu o aluniţă adică este o mică pată cafenie negricioasă sau care conţine şi alte culori de la alb la roşu. Considerăm suspecte leziunile care îşi modifică aspectul: culoare, formă, volum sau care sunt diferite de celelalte. Melanomul se poate dezvolta oriunde pe corp, chiar şi sub unghii, pe scalp, pe tălpi, mucoasa genitală. Există grupuri de melanocite active şi în mucoasa gastrică sau în ochi şi uneori melanomul poate porni de acolo fiind greu de depistat. Totuşi o persoană care îşi urmăreşte periodic aluniţele la dermatolog are şansa depistării precoce a aluniţelor active şi beneficiază de un tratament curativ.

Dermatofibrosarcomul protuberans este o tumoră care seamănă foarte bine cu o cicatrice cheloidă. Se întâlnește adesea în treimea superioară a trunchiului.

Acestea sunt cele mai frecvente patru cancere de piele, însă există multe alte forme de tumori cutanate care se întâlnesc mai rar.



Câte tipuri de cancer de piele există?

Dacă v-a zburat gândul instantaneu la melanom atunci când aţi citit titlul acestei secţiuni, atunci daţi-ne voie să vă corectăm. Melanomul, deşi este cel mai des menţionat în România în discuţiile privind cancerul de piele, este doar unul dintre tipurile posibile. Şi nici măcar nu este cel mai des întâlnit. Aşadar, iată principalele tipuri de cancer de piele:

  • Carcinomul (epiteliomul) bazocelular
            
Carcinom bazocelular Carcinom bazocelular Carcinom bazocelular

  • Carcinomul (epiteliomul) spinocelular sau scuamocelular
carcinom spinocelular

  • Melanomul
melanom melanom melanom

Primele două sunt cunoscute drept tipurile de cancer de piele non-melanocitare şi sunt, de altfel, cel mai des întâlnite în întreaga lume. De asemenea, au şi cele mai mari şanse de vindecare dacă sunt depistate şi tratate la timp. Deşi sunt maligne, cazurile în care metastazează sunt reduse - numeric, carcinoamele spinocelulare având mai frecvent această posibilitate. Aceste două tipuri de cancer de piele pot însă desfigura pacientul, dacă sunt ignorate şi continuă să evolueze.

Melanomul reprezintă, aşadar, un număr mai mic, dar semnificativ, de cancere de piele. Este un tip de cancer agresiv care are tendinţa de a se extinde în organism. Poate fi fatal, dacă nu este diagnosticat şi tratat rapid.

Pe lângă aceste trei tipuri des întâlnite, mai există şi unele mai rare precum dermatofibrosarcoma protuberans, carcinomul Merkell, carcinomul sebaceu etc.



Cauze și factori de risc

Dacă v-aţi răspuns deja în minte „soarele este de vină!”, aveţi perfectă dreptate. Peste 90% dintre cancerele de piele sunt cauzate de expunerea la soare. Pentru restul, de 10% experţii dau vina pe radioterapie, pe arsuri accidentale cu arsenic, unii chiar pe fumat, pe infecţiile cu HPV (Human Papilloma Virus), pe anumite sindroame genetice, pe radiaţiile ionizante , carcinogenii din mediul în care trăim sau pe radiaţiile UV artificiale – cele din solar, de pildă. Expunerea pielii la solar este considerată de reputate autorităţi ştiinţifice extrem de periculoasă. Faptul că femeile tinere apelează frecvent la acest mijloc de bronzare a făcut ca incidenţa carcinoamelor cutanate şi a melanoamelor să crească simţitor la această categorie de vârstă tânără.

Se vorbeşte mult despre factorii de risc care cresc, din păcate, şansele unui diagnostic de cancer de piele. Aşa că o enumerare a celor mai des menţionaţi factori de risc ne va fi mai mult decât utilă.

  • Tipul de piele – Pielea mai albă este mai expusă agresiunilor radiaţiilor UV din cauza că ea conţine mai puţin pigment (melanină), iar pigmentul joacă un rol de protecţie. Aşadar, oamenii blonzi sau roşcaţi, cu ochi de culori deschise sunt mai predispuşi la apariţia cancerul de piele decât cei bruneţi.
  • Istoricul arsurilor – Doar cinci arsuri severe de piele produse în timpul vieţii dublează riscul de cancer cutanat la maturitate. Deteriorarea produsă de lumină este ireversibilă şi cumulativă şi aşa se explică de ce boala apare chiar şi după ce ani de zile pielea n-a mai fost expusă la soare. Arsurile pielii la copii cu vârsta mai mică de 7 ani cresc riscul de cancer chiar şi cu 75% la vârstă adultă.
  • Aluniţele – Persoanele care au numeroase alunite (peste 50) sau care au avut aluniţe anormale numite nevi displazici sau activi prezintă un risc crescut de melanom. Dar pielea trebuie controlată regulat indiferent de numărul aluniţelor. Studii recente au aratăt că persoanele cu un număr mai mic de aluniţe pot face forme mai agresive de melanom malign.
  • Antecedente de cancer de piele – Dacă unul dintre părinţi sau un frate a suferit de cancer de piele, riscul este în creştere pentru ceilalţi membri ai familiei. La fel, o persoană care a primit o dată diagnosticul de cancer de piele, are un risc mai mare să mai dezvolte unul.
  • Leziunile precanceroase ale pielii – Cei care suferă de leziuni ale pielii precum keratozele actinice prezintă un risc mai mare de cancer de piele. Puteţi citi mai multe despre leziunile precanceroase în secţiunea PREVENŢIE.


Cum se tratează? Principii de tratament

Cancerul de piele este o tumoră vindecabilă dacă este depistată precoce şi este tratată corect.

Diagnosticul de certitudine al cancerului de piele se face prin biopsie sau examen histopatologic.

Excizia sau operația este principala metodă de tratament a cancerului de piele. Majoritatea carcinoamelor bazocelulare şi spinocelulare sunt tratate prin intervenţii chirurgicale care permit diagnosticarea şi eradicarea tumorii. Cea mai performantă tehnică operatorie este microchirurgia MOHS despre care puteţi citi pe larg AICI şi care se aplică în special tumorilor localizate pe faţă și scalp. Melanomul malign este operat după reguli foarte clare care dau o şansă pacientului suferind.

Radioterapia este şi ea printre metodele de tratament folosite - poate înlocui operaţia sau o poate completa. Medicii mai recomandă în anumite cazuri terapia fotodinamică - o metodă relativ nouă care este o alternativă la operaţie în cazul carcinomului bazocelular superficial sau în cazul precancerozelor, precum keratozele actinice.

Chimioterapia este mai rar folosită, doar pentru bolnavii cu metastaze produse de cancer de piele, sau în cazul unor carcinoame bazocelulare gigantice distructive.

Dermatologii mai apelează la imunoterapie, cum ar fi administrarea de interferon în melanomul malign în stadiile II şi III.

Cremele citostatice sunt valoroase în formele superficiale ale carcinomului bazocelular.

Schemele de tratament sunt cuprinse în protocoale agreate internaţional și revizuite periodic în funcţie de noutăţile apărute în cercetarea şi practica medicală. Protocoalele de lucru ţin cont de tipul de tumoră, de stadiul de boală, de localizare, evoluţie şi vârsta pacientului.

Importanţa biopsiei

Biopsia este o analiză de rutină în domeniul dermatologic. Biopsia cutanată este de o importanţă crucială în diagnostic pentru că este singura procedură care poate spune precis dacă avem de-a face cu un cancer de piele sau nu. Dermatologul care examinează o anumită leziune, stabileşte un diagnostic, pe criterii clinice: aspect, dimensiune, localizare, simptomatologie, evoluţie. Certitudinea se stabileşte după studierea aspectului celulelor din leziuni la microscop, adică prin biopsie. Multe dintre afecţiunile dermatologice seamănă din punct de vedere clinic, biopsia făcând diferenţa. Aşadar, chiar dacă nu există o suspiciune de cancer, poate fi recomandată biopsia pentru un diagnostic cert şi un tratament pe măsură. Orice leziune banală îndepărtată de pe piele este bine să fie examinată şi la laboratorul de histopatologie. Fragmentul de piele necesar se recoltează în anestezie locală printr-o manevră de mică chirurgie care poate fi: răzuirea cu o lamă specială, secţionarea cu forfecuţa, perforarea cu bisturiul rotund sau chiar excizia chirurgicală a leziunii, integral sau parţial. 

Este o manevră simplă, care se efectuează uşor, în cabinetul medicului dermatolog şi nu presupune riscuri. Medicul alege locul cel mai potrivit de recoltare cu leziunea cea mai sugestivă, rana fiind îngrijită ulterior câteva zile. Vindecarea lasă semne puţin perceptibile.

Biopsia, cunoscută şi sub numele de examen histopatologic, este extrem de importantă pentru orice diagnostic dermatologic, cu atât mai mult în cazul suspiciunilor de tumori maligne. Rezultatul biopsiei este cel care îi va spune medicului cât de agresiv este cancerul şi cum poate fi abordat în continuare. Schemele de tratament se stabilesc în funcţie de rezultatul biopsiei.



Microchirurgia MOHS

Tratamentul cu cea mai mare rată de succes în cazul carcinoamelor cutanate este fără doar şi poate microchirurgia MOHS, o metodă de operaţie care şi-a luat numele după inventatorul ei, medicul american Frederic E. Mohs.

Avantajul acestei proceduri este că poate eradica tumora conservând cu precizie ţesutul sănătos, totul în anestezie locală şi în aceeaşi zi de operaţie.

Prin tehnica Mohs chirurgii dermatologi pot fi siguri că au îndepărtat întreaga tumoră din zona afectată, că nu a mai rămas nicio celulă canceroasă pentru că verifică în timpul operaţiei întreaga margine a tumorii, adică 99% faţă de maxim 1% cum se întâmplă în operaţia clasică. În această schemă de operaţie studiul ţesutului este făcut în timp real odată cu intervenţia chirurgicală. Pacientul operat cu rana deschisă dar bandajată este ţinut în aşteptare 30-45 de minute pînă când se efectuează analiza histologică a ţesutului. La microscop se citeşte cât de extinsă este tumora, se cartografiază toate prelungirile tumorale şi se stabileşte dacă ţesutul este curat de celule canceroase şi se poate trece la închiderea defectului rezultat prin excizie şi la reconstrucţia cutanată după regulile chirurgiei estetice. Toate aceste operaţiuni se fac în câteva ore. Combinând cercetarea histologică a marginilor şi profunzimii tumorale, metoda oferă pacientului operat certitudinea diagnosticului în timpul intervenţiei şi cea mai mare şansă de vindecare fără recidivă – 99%.

Fără această metodă, un doctor care face o excizie clasică taie o margine de siguranţă mult mai mare decât ar fi nevoie în realitate, ca să fie sigur că elimină celulele bolnave. Doar că acest lucru este extrem de delicat în zone precum faţa, scalpul, gâtul. Excizia largă este dificilă şi fără ghidaj histologic uneori poate rata „rădăcini” tumorale, care rămân în ţesut pentru că se dezvoltă dincolo de marginea de siguranţă calculată după date statistice. De aceea excizia largă poate fi urmată de recidiva tumorii.

Procedura Mohs este folosită cu succes de peste 40 de ani în SUA şi în Europa de Vest. În România, Dr Leventer Centre a fost clinica-pionier în acest domeniu – specialiştii de top ai centrului fac această intervenţie chirurgicală din 2007 având deja o experienţă bogată. În cadrul acestei clinici lucrează medici specializaţi în America - ţara care a dat lumii revoluţionara tehnică Mohs.

Metoda se aplică în special carcinoamelor bazocelulare şi spinocelulare, dermatofibrosarcomului, anumitor forme de melanom malign şi încă unor feluri de tumori, zece la număr.

Întreabă specialistul
Adresa de email nu va fi publicata. Campurile marcate cu * sunt obligatorii







TRIMITE
chialda maria
2017-07-27 20:23:00
am fost diagnosticata cu cbc plat pe nas ,medicul dermatolog mia prescris un unguent [denumirea a moderata] ,am varsta de 58ani sunt ingrijorata cand aud de carcinom si as dorii sa ajung la d-na dr.leventer pentru o a doua opinie deoarece dr. dermatolog nu s-a uitat cu nici un aparat si a dat diagnostic de carcinom.Va multumesc.
Echipa canceruldepiele.ro
2017-07-29 10:11:06
Buna ziua,
Va puteti face o programare aici:http://drleventercentre.com/
Multumim!
Ionascu Liviu
2017-09-08 15:59:31
Am 49 ani,si de curând am observat pe penis niste pete de culoare mai închisă(maro).Au formă oarecum circulară neregulată. Nu mă deranjează, dar aș vrea să aflu un diagnostic cât mai clar.
CITEŞTE ŞI:
2016-11-25
Dr. Mihaela Leventer: “În cancerul de piele, nu ajută stilul vegan, vegetarian sau dietele restrictive”
2016-11-21
Dr. Leventer: medicul salvează viața unui pacient cu cancer dacă i se dă posibilitatea de a ajuta la timp
2016-11-14
Fii atent, cancerul poate afecta orice zonă de piele, chiar și zona genitală sau unghială
2016-05-25
Soarele: cât este de dăunător?
2016-05-24
Care sunt principalele reguli de protecţie solară?
2016-05-23
Aluniţele şi cancerul de piele
2016-05-22
Când trebuie să mergem la dermatolog?
2016-05-21
Autoexaminarea pielii îţi poate salva viaţa
2016-05-20
Leziunile precanceroase, un semnal de alarmă
2016-05-20
Cum să ai grijă de cei dragi
Un proiect dezvoltat de:
©2015
Cu sprijinul: